- Căsătoria și familia creștină temei al misiunii Bisericii
- În Vechiul Testament şi în iudaism:
Vorbind despre căsătorie şi familie, trebuie să ne referim în primul rând la relatarea biblică despre crearea omului. Potrivit acestui important text veterotestamentar, omul a fost făcut de Dumnezeu după crearea tuturor celorlalte făpturi, ca o încoronare a lucrării Lui din cele şase zile ale facerii lumii. ,,Şi a zis Dumnezeu: să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră…,, , relatează cartea Facerii (1, 26). Apoi continuă: ,,Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi...” (v. 27-28). În capitolul 2 al Facerii este istorisită crearea Evei din coasta lui Adam (v. 21-22), din cauza faptului că pentru acesta nu se găsise ,,ajutor pe potriva lui” (v. 20). Când a văzut-o pe Eva, Adam a exclamat: ,,Iată aceasta-i os din oasele mele şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru că este luată din bărbatul său. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup,, (v. 23-24).
Din aceste puţine cuvinte, care exprimă cu o forţă aparte, deşi într-o formă atât de concisă, taina creării omului, se desprind câteva coordonate principale ale învăţăturii biblice cu privire la căsătorie şi familie:
-Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său, adică persoană cu voinţa liberă, cu capacitate de gândire şi de iubire, dându-i şi stăpânire asupra pământului.
-Dumnezeu l-a creat pe om bisexual, bărbatul şi femeia fiind deopotrivă după chipul lui Dumnezeu. Ceea ce înseamnă că omul este destinat, prin însăşi creaţia sa, vieţii de comuniune, după modelul comuniunii care există între Persoanele Sfintei Treimi. ,,Cele două sexe sunt complementare nu numai pe plan fizic, prin comuniunea de viaţă, care face din iubirea conjugală un reflex al iubirii intratrinitare”. Omul n-ar fi chip al lui Dumnezeu dacă ar fi o monadă închisă. ,,Nu numai ca să-l ajute pe Adam crease Dumnezeu şi pe Eva, ci şi pentru ca să-l ferească de singurătate, căci numai pentru că se completează reciproc formează ei omul deplin”.
-Dumnezeu a binecuvântat prima pereche de oameni Adam şi pe Eva, făcându-i colaboratori ai Săi în transmiterea vieţii: ,,Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul...” (Fac 1, 28).
-Între cei doi trebuie să stăpânească legea iubirii. ,,Pentru a fi o unire desăvârşită, căsătoria presupune o iubire desăvârşită. De aceea ea trebuie să fie indisolubilă. Astfel, căsătoria avea de la început atributele unităţii şi indisolubilităţii. Bărbatul avea, în mod deplin, în unirea desăvârşită cu o femeie, tot ce-l completa esenţial; şi femeia la fel” . De aceea, vorbind despre căsătorie, Mântuitorul Iisus Hristos prezintă această unire între bărbat şi femeie ca pe o lucrare a lui Dumnezeu: ,,N-aţi citit că Cel ce i-a făcut de la început i-a făcut bărbat şi femeie?” (Mt. 19, 4). Şi mai departe: ,,Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă” (v. 6). Aşadar, căsătoria are un caracter sacru încă de la creaţie .
Pentru a vizualiza cursul în întregime descarcă aici