1. Ce este traducerea?

 

În general, traducerea este ințeleasă și definită astfel: comunicarea sau transferul unui mesaj purtător de sens din L1 în L2 (din Limba 1 în Limba 2). Aceasta este o transformare produsă între nivele similare de expresie din limbi diferite.

Conform dicţionarului “Concise Oxford English Dictionary”, exista două sensuri ale traducerii: 1. actul traducerii. 2. o expresie scrisă sau vorbită a sensului unui cuvânt, expresii, propoziţii, fraze, discurs, cărţi, etc. în altă limbă.

Traducerea presupune cunoașterea perfectă a limbii țintă și a limbii sursă, alegerea tipului potrivit de traducere dintre diversele tipuri existente (de exemplu transformarea textului țintă într-o formă artistică datorită creativității, deși textul țintă se îndepărtează astfel de textul sursă) și, uneori, efortul de a găsi echivalentul cuvintelor sau structurilor încă necunoscute în limba țintă, însă existente în propria limbă.

Traducerea este o activitate subiectivă bazată pe reguli obiective. Cu alte cuvinte, subiectivitatea specifică fiecărui traducator nu trebuie să domine abordarea textului sursă. Redarea unui text original într-o altă limbă necesită cunoașterea profundă a regulilor structurale. Traducătorul are o bază teoretică, însă la aceasta se adaugă variațiile individuale ale limbii. (Ardelean, 2009)

”Traducerea nepotrivită poate spori greșelile dintr-o operă și îi poate strica frumusețea.” (Voltaire)

O altă definire populară a traducerii este cea existentă pe Wikipedia:

Traducerea este activitatea care cuprinde interpretarea sensului unui text intr-o limbă – textul sursă – și producerea unui text nou echivalent într-o altă limbă – numit text țintă sau traducere. ”

În perioada modernă, activitatea umană care constă în trecerea unui text dintr-o limbă în alta cu scopul de a înlesni înțelegerea de către vorbitori aparținând altei culturi, s-a aprofundat și dezvoltat datorită mijloacelor tehnice.

În opinia lingvistului Nida, traducere înseamnă ”a reproduce in limba receptorului cel mai apropiat sau potrivit echivalent al mesajului din limba sursă, in primul rand ca sens, iar în al doilea rând ca stil.” Astfel, echivalența mesajului depinde de măsura în care se ține cont atât de sens cât și de stil.

În viziunea lui Seleskovitch, sensul este plasat dincolo de orice formă verbală, dincolo de cuvinte.

 

 

 

Pentru a vizualiza cursul în întregime descarcă  aici