Încă de la începuturile omenirii, a existat un acord unamim cum că gesturile manuale au fost prezente în comunicare, însoțind limbajul sonor.
Folosirea formelor de comunicare constituie o componentă a moștenirii naturale a ființelor umane, așa cum este și cuvântul emis verbal.
Folosirea formelor de comunicare constituie o componentă a moștenirii naturale a ființelor umane, așa cum este și cuvântul emis verbal.
Mișcările mâinii, feței și ale corpului sunt folosite aproape inconștient în conversația cotidiană, pentru a accentua sau a ilustra ceva care nu este prezent. Treptat, odată cu evoluția omenirii, gestul instinctiv a dobândit valori noi, fiind emis în mod conștient și voluntar, iar la persoanele surde s-a transformat într-un limbaj propriu.
Modalități de comunicare cu deficienții de auz De-a lungul istoriei surdopedagogiei, s-au folosit mai multe metode de comunicare, ce se diferențiază în funcție de accentul pe care îl pune fiecare dintre ele pe scris, citit, vorbit, dactileme, gesturi.
Metoda orală sau oralismul tradițional își are rădăcinile în istorie. Limbajul este predat într-un mod logic, sistematic, el este desfăcut în elementele de bază și apoi prezentat copilului în ordinea logică a adultului și nu a copilului.
Scrisul are un rol major, deoarece, în concepția adulților, el putea oferi o imagine clară a limbajului care a fost predate.
Limbajul este încă predat cu ajutorul planificării proceselor sau secvențelor structurale.
Metoda orală sau oralismul tradițional își are rădăcinile în istorie. Limbajul este predat într-un mod logic, sistematic, el este desfăcut în elementele de bază și apoi prezentat copilului în ordinea logică a adultului și nu a copilului.
Scrisul are un rol major, deoarece, în concepția adulților, el putea oferi o imagine clară a limbajului care a fost predate.
Limbajul este încă predat cu ajutorul planificării proceselor sau secvențelor structurale.
Elementele manuale destinate comunicării cu persoanele cu deficiență de auz sunt create artificial, sunt convenționale și, deci, diferite de gesturile naturale, spontane.
Dintre cele mai cunoscute abordări menționăm:
- Vorbirea prin simbolurilor ajutătoare este un sistem de redare a vocalelor și consoanelor cu ajutorul unei singure mâini.
- Limbajul dictatil.
- Vorbirea prin simbolurilor ajutătoare este un sistem de redare a vocalelor și consoanelor cu ajutorul unei singure mâini.
- Limbajul dictatil.
Dactilemele sunt un mod de semnificare a fiecărei litere cu ajutorul unei mâini.
Comunicarea cu ajutorul dactilemelor constituie o formă deosebită, precisă a limbajului verbal. Alfabetul dactyl este pyțin cunoscut în societatea auzitorilor.
Ce este LMG românesc ?
Comunicarea cu ajutorul dactilemelor constituie o formă deosebită, precisă a limbajului verbal. Alfabetul dactyl este pyțin cunoscut în societatea auzitorilor.
Ce este LMG românesc ?
Limbajul mimico-gestual român este un limbaj complex vizual-spațial, fiind o limbă de sine stătătoare, deplină, formată natural. Este limba maternă a multor femei și bărbați surzi, precum și a multor copii auzitori născuți în familii de surzi.
LMG este o limbă vizuală, adică, deși este exprimată cu ajutorul mâinilor, rămâne o limbă percepută de ochi. LMG nu înseamnă doar să iți miști mâinile prin aer. Dacă ridicăm sau coborâm sprâncenele, dăm din cap, răsucim corpul într-o anumită poziție, umflăm obrajii, privim într-un anumit mod, într-o direcție, putem adâuga sau schimba sensul propozițiilor LMG. O limbă vizuală conține tot atâta informație cât o limbă vorbită. LMG este o limbă unică, cu sintaxă și reguli gramaticale proprii. (structura propoziției este diferită de cea a limbii oficiale , la care se mai adaugă elementele non-verbale).
LMG este o limbă vizuală, adică, deși este exprimată cu ajutorul mâinilor, rămâne o limbă percepută de ochi. LMG nu înseamnă doar să iți miști mâinile prin aer. Dacă ridicăm sau coborâm sprâncenele, dăm din cap, răsucim corpul într-o anumită poziție, umflăm obrajii, privim într-un anumit mod, într-o direcție, putem adâuga sau schimba sensul propozițiilor LMG. O limbă vizuală conține tot atâta informație cât o limbă vorbită. LMG este o limbă unică, cu sintaxă și reguli gramaticale proprii. (structura propoziției este diferită de cea a limbii oficiale , la care se mai adaugă elementele non-verbale).
În LMG, corpul pmenesc este folosit pentru a transmite informații. LMG ca limbă de sine stătătoare Informația nu este codată în sunete, ci mai ales în poziția și în mișcarea mâinii, în expresia facial și în atitudine.
LMG este o limbă natural, conținând propria fonetică, morfologie, se mantică și sintaxă, ca și limbile vorbite.
Particularități ale LMG Comparativ cu limbile vorbite, LMG prezintă o serie de trăsături specific limbajelor vizuale în general.
1. Arbitrar și non-arbitrar în vocabularul LMG. Mimetismul O concepție greșită este aceea că semnele din LMG sunt imitații transparente ale sensului lor, că sunt elemente de pantomime.
LMG este o limbă natural, conținând propria fonetică, morfologie, se mantică și sintaxă, ca și limbile vorbite.
Particularități ale LMG Comparativ cu limbile vorbite, LMG prezintă o serie de trăsături specific limbajelor vizuale în general.
1. Arbitrar și non-arbitrar în vocabularul LMG. Mimetismul O concepție greșită este aceea că semnele din LMG sunt imitații transparente ale sensului lor, că sunt elemente de pantomime.
Într-adevăr, limbajul mimico-gestual conține un grad mai mare de iconicitate decât limbile vorbite (mimetism sau onomatopee) și că pantonima joacă un rol important în imbogățirea vocabolarului LMG, insă majoritatea cuvintelor sunt la fel de arbitrare și de non-mimetice ca în limbile vorbite. În funcție de claritatea sensului, există trei categorii de semne: a. transparente: gestul este ușor de ghicit de către necunoscători; b. semi-transparente: gestul capată sens când este explicat; c. opace: sensul nu pare sa aibă vreo legătură cu forma (cu semnul). Majoritatea semnelor sunt semi-transparente.
2.Topica flexibilă
Topica în LMG diferă în funcție de elemental important.
În LMG, elemental important din propoziție ocupă primul loc, iar toate celelelte elemente îl urmează, tot în funcție de importanță. Albastra casă din oraș este a mea! (CASA+ ALBASTRU+ORAȘ+MEA)
În LMG, elemental important din propoziție ocupă primul loc, iar toate celelelte elemente îl urmează, tot în funcție de importanță. Albastra casă din oraș este a mea! (CASA+ ALBASTRU+ORAȘ+MEA)
3. Poziția subiectului
În limba română, subiectul ocupă întotdeauna poziția inițială, fiind urmat de predicat. Sintaxa LMG prezintă o flexibilitate deosebită:
- Să așeze verbul în poziție inițială: Eu mănânc – MĂNÂNC EU;
- Să folosească subiectul și apoi predicatul, urmate de repetarea subiectului: EU MĂNÂNC EU; - Să nu se folosească deloc subiectul: MĂNÂNC! Aceasta este o dovadă că LMG este o limbă de sine stătătoare, cu sintaxă diferită de cea a limbii române.
În limba română, subiectul ocupă întotdeauna poziția inițială, fiind urmat de predicat. Sintaxa LMG prezintă o flexibilitate deosebită:
- Să așeze verbul în poziție inițială: Eu mănânc – MĂNÂNC EU;
- Să folosească subiectul și apoi predicatul, urmate de repetarea subiectului: EU MĂNÂNC EU; - Să nu se folosească deloc subiectul: MĂNÂNC! Aceasta este o dovadă că LMG este o limbă de sine stătătoare, cu sintaxă diferită de cea a limbii române.
4. Adverbul de timp
Adverbul de timp este plasat de obicei la începutul sau după primele cuvinte ale unei propoziții. IERI, EU VENIT ACASĂ! Timpul propoziției se marchează prin plasarea unui adverb de timp la sau lângă începutul propoziții.
Adverbul de timp este plasat de obicei la începutul sau după primele cuvinte ale unei propoziții. IERI, EU VENIT ACASĂ! Timpul propoziției se marchează prin plasarea unui adverb de timp la sau lângă începutul propoziții.
5. Simplificarea și elipsa
Ca și în alte limbaje vizuale, LMG simplifică enunțurile, lipsind multe articole hotărâte și Nehotărâte. Este o casă in orașul meu – CASA+ORAȘ. LMG este caracterizată de concizie, ca orice altă limbă vizuală, o întreagă poveste se poate exprima în doar câteva semne. Metode și principii de predare a vocabularului LMG O metodă de predare cuprinde principiile și metodele folosite pentru instruire. Unele dintre cele mai frecvente de predare include participarea, demonstrația, recitarea, memorarea sau combinarea acestora.
Ca și în alte limbaje vizuale, LMG simplifică enunțurile, lipsind multe articole hotărâte și Nehotărâte. Este o casă in orașul meu – CASA+ORAȘ. LMG este caracterizată de concizie, ca orice altă limbă vizuală, o întreagă poveste se poate exprima în doar câteva semne. Metode și principii de predare a vocabularului LMG O metodă de predare cuprinde principiile și metodele folosite pentru instruire. Unele dintre cele mai frecvente de predare include participarea, demonstrația, recitarea, memorarea sau combinarea acestora.
1. Colaborarea le permite cursanților să participe activ prin discuții în care punctul fiecăruia de vedere contează. O astfel de metodă este ideală în cazul alegerii vocabularului, potrivit pentru a traduce sau interpreta un text precum o rugăciune, un text lyric sau științific. Ca și exemplu, de aplicare a acestei metode didactice sunt proiectele de grup (realizarea de glosare).
2. Învățarea prin predare În cadrul acestei metode, cursanții își asumă rolul de profesor în fața colegilor. Cursanții trebuie să aprofundeze o temă încât să o predea colegilor. Ca urmare, aceștia capătă încredere, își îmbunătățesc abilitățile de a folosi și alte metode care se întrepătrund cu aceasta, precum și explicația, demonstrația, prezentarea.
Această metodă acoperă o gamă largă de abordări precum:
- Analiza unui text, a unui semn sau a unui șir de semne;
- Studiul de caz;
- Investigația;
- Proiectele de grup sau individuale;
- Proiectele de cercetare.
Cursanții pot:
- Crea întrebări proprii;
- Obține dovezi pentru a răspunde la întrebări;
- Explica argumenre găsite pentru alegerea anumitor termini;
- Crea un argument sau o justificare pentru explicație.
Această metodă poate fi actualizată prin: Stimularea interesului elevilor prin:
- Prezentarea unei probleme / unui studiu de caz pe care se focalizează prezentarea;
- Lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenți la prelegere pentru a afla răspunsul) Aprofundarea înțelegerii elevilor prin:
- Folosirea de exemple și analogii pe parcursul prezentării ( cât mai multe trimiteri la viața reală ).
- Folosirea limbajului corporal. Implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:
- Încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme / aplicații care urmează să fie rezolvate de elevi;
- Solicitatea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona;
Această metodă acoperă o gamă largă de abordări precum:
- Analiza unui text, a unui semn sau a unui șir de semne;
- Studiul de caz;
- Investigația;
- Proiectele de grup sau individuale;
- Proiectele de cercetare.
Cursanții pot:
- Crea întrebări proprii;
- Obține dovezi pentru a răspunde la întrebări;
- Explica argumenre găsite pentru alegerea anumitor termini;
- Crea un argument sau o justificare pentru explicație.
Această metodă poate fi actualizată prin: Stimularea interesului elevilor prin:
- Prezentarea unei probleme / unui studiu de caz pe care se focalizează prezentarea;
- Lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenți la prelegere pentru a afla răspunsul) Aprofundarea înțelegerii elevilor prin:
- Folosirea de exemple și analogii pe parcursul prezentării ( cât mai multe trimiteri la viața reală ).
- Folosirea limbajului corporal. Implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:
- Încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme / aplicații care urmează să fie rezolvate de elevi;
- Solicitatea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona;
3.Brainstorming
Brainstorming-ul reprezintă formularea a cât mai multor idei oricât de fateziste ar putea părea acestea- ca răspuns la o situație enunțată. Pentru a ajunge la idei viabile și inediteeste necesară o productivitate creativă cât mai mare. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:
- Implicarea active a tuturor participanților;
- Exprimarea personalității;
- Exersarea creativității;
- Dezvoltarea relațiilor interpersonale. Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape: - Alegerea temei și a sarcinii;
- Solicitatea exprimării într-un mod cât mai rapid;
- Înregistrarea tuturor ideilor în scris;
- Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior;
- Afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale: colaje, imagini, desene, joc de rol.
- Implicarea active a tuturor participanților;
- Exprimarea personalității;
- Exersarea creativității;
- Dezvoltarea relațiilor interpersonale. Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape: - Alegerea temei și a sarcinii;
- Solicitatea exprimării într-un mod cât mai rapid;
- Înregistrarea tuturor ideilor în scris;
- Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior;
- Afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale: colaje, imagini, desene, joc de rol.
4. Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei și care presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / termen / o temă în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoștințele care vin în minte în legătură cu semnul respective în jurul acestuia.
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;
4. Activitatea se oprește când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată. În etapa finală a lecției, ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concept supraordonate găsite de cursanți sau de profesor.
5.Organizatorul grafic
Organizatorul grafic presupune esențializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea și vizualizarea ideilor Avantajele organizatorului : eliminarea redundaței din informație, reprezentarea vizuală a unor noțiuni, fenomene, concept, structurarea informației. Organizatorul grafic poate fi structurat pe diferite domenii:
- Comparația;
- Descrierea;
- Structura pe secvențe;
- Relația cauză-efect;
- Detectarea priblemei și găsirea soluției.
- Comparația;
- Descrierea;
- Structura pe secvențe;
- Relația cauză-efect;
- Detectarea priblemei și găsirea soluției.
6. Mozaicul
Mozaicul presupune învățarea prin cooperare la nivelul unui grup și predarea achizițiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup. Ca toate celelelte metode de învătare prin cooperare și aceasta presupune următoarele avantaje:
- Stimularea încrederii în sine a elevilor;
- Dezvoltarea abilităților de comunicare argumentative și de relaționare în cadrul grupului;
- Dezvoltarea gândirii logice, critice și independente.
- Stimularea încrederii în sine a elevilor;
- Dezvoltarea abilităților de comunicare argumentative și de relaționare în cadrul grupului;
- Dezvoltarea gândirii logice, critice și independente.
Mozaicul presupune următoarele etape:
- Împărțirea clasei în grupuri eterogene de patru elevi, fiecare dintre aceștia primind câte o fisă de învățare numerotată de la 1 la 4;
- Prezentarea succintă a subiectului tratat;
- Explicarea sarcinii cate constă în înțelegerea întregii unități de cunoaștere;
- Regruparea elevilor, în funcție de numărul fișei primite, în grupuri de experți; toți elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup ș.a.m.d. În cazul în care se lucrează cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru fiecare număr.
- Învățarea prin cooperare a secțiunii care a revenit din unitatea de cunoaștere desemnată pentru oră: elevii citesc, dicută, încearcă să înțeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înțeles colegilor din grupul originar;
- Revenirea în grupul inițial și predarea secțiunii pregătite celorlați membri;
- Trecerea în revistă a unității de cunoaștere prin prezentare orală cu toți participanții. Este importantă monitorizarea sau predarea pentu ca achizițiile să fie corect transmise.
- Împărțirea clasei în grupuri eterogene de patru elevi, fiecare dintre aceștia primind câte o fisă de învățare numerotată de la 1 la 4;
- Prezentarea succintă a subiectului tratat;
- Explicarea sarcinii cate constă în înțelegerea întregii unități de cunoaștere;
- Regruparea elevilor, în funcție de numărul fișei primite, în grupuri de experți; toți elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup ș.a.m.d. În cazul în care se lucrează cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru fiecare număr.
- Învățarea prin cooperare a secțiunii care a revenit din unitatea de cunoaștere desemnată pentru oră: elevii citesc, dicută, încearcă să înțeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înțeles colegilor din grupul originar;
- Revenirea în grupul inițial și predarea secțiunii pregătite celorlați membri;
- Trecerea în revistă a unității de cunoaștere prin prezentare orală cu toți participanții. Este importantă monitorizarea sau predarea pentu ca achizițiile să fie corect transmise.